Primele 72 de ore acasă cu un pui

Primele trei zile nu fac un câine educat sau needucat. Dar în ele se stabilește tonul: dacă puiul învață că noua casă e un loc sigur și previzibil, tot ce urmează merge mai ușor. Nu e nevoie de nimic spectaculos. E nevoie de răbdare, de un program simplu și de câteva lucruri pregătite dinainte.

Înainte să ajungă: ce pregătești

• Un loc de dormit — o cușcă de transport sau un țarc mic, cu o pătură. Pune-l într-un colț liniștit, dar nu izolat.
• Aceeași mâncare pe care o primea la crescător. Întreabă exact marca, sortimentul și cantitatea. Cere, dacă se poate, o pungă mică la plecare.
• Două boluri, unul pentru apă și unul pentru mâncare, grele, ca să nu se răstoarne.
• Aleze absorbante sau ziare, soluție enzimatică pentru curățat accidentele (cea cu clor sau amoniac lasă miros care îl cheamă înapoi în același loc).
• Jucării de ros potrivite ca mărime — nu mai mici decât i-ar încăpea în gât.
• O zgardă ușoară sau un ham și o lesă.
• Casa „la nivel de pui”: cabluri strânse, pantofi puși sus, plante toxice mutate, medicamente și detergenți închiși.

Programează și o vizită la veterinarul tău în primele două-trei zile. Nu pentru că ceva ar fi în neregulă, ci ca medicul să vadă puiul, să citească microcipul, să verifice carnetul și să stabiliți împreună ce urmează la vaccinare și deparazitare.

Ziua 1: drumul și sosirea

Drumul

Puiul nu mănâncă în cele două-trei ore dinaintea plecării, ca să nu vomite. În mașină stă într-o cușcă de transport fixată sau în brațele unui pasager, niciodată liber pe bancheta din spate și niciodată singur în portbagaj. La drumuri lungi, faci opriri scurte pentru apă, dar nu-l lași să calce prin parcări pe unde trec mulți câini — nu are încă vaccinurile complete.

Sosirea

Primul lucru, înainte de casă: îl duci în locul unde vrei să-și facă nevoile și aștepți câteva minute. Dacă face, îl lauzi calm. Apoi intrați în casă.

Lasă-l să exploreze singur o cameră sau două, nu toată locuința deodată. Nu-l lua în brațe din zece în zece minute și nu-l chema în mijlocul familiei ca pe o atracție. Se va apropia singur.

Cea mai frecventă greșeală din prima zi e vizita rudelor. Pentru tine e bucurie, pentru pui sunt șapte oameni străini, gălăgie și mâini din toate părțile, în ziua în care și-a pierdut mama și frații.

Prima noapte

Va plânge. E normal: până ieri a dormit lipit de alți pui. Ce ajută:

• locul lui de dormit lângă patul tău, cel puțin în primele nopți, ca să te audă și să te simtă;
• o pătură sau o jucărie care miroase a cuib, dacă ai primit una de la crescător;
• o ieșire scurtă la nevoi chiar înainte de culcare și încă una sau două în timpul nopții;
• la ieșirile de noapte, fără joacă și fără lumini aprinse peste tot — nevoi, laudă scurtă, înapoi la somn.

Nu-l închide într-o cameră îndepărtată „ca să se obișnuiască”. Nu se obișnuiește, doar obosește de plâns. Nici nu e nevoie să-l iei în pat dacă nu vrei să doarmă acolo toată viața; e suficient să fie aproape.

Ziua 2: programul

Puii se liniștesc repede când fiecare zi arată la fel. Programul nu trebuie să fie perfect, trebuie să fie constant:

1. Dimineața, imediat după trezire: afară, la nevoi.
2. Masa, în același loc, la aceleași ore. Un pui de două luni mănâncă de obicei de trei-patru ori pe zi — urmează ce ți-a spus crescătorul sau veterinarul.
3. După fiecare masă, după fiecare somn și după fiecare joacă: din nou afară.
4. Joacă scurtă, apoi somn. Un pui de opt săptămâni doarme foarte mult și e bine să doarmă.

Accidentele din casă

Vor fi. Un pui de două luni nu are încă control complet. Nu-l certa, nu-l „bagi cu nasul” în ce a făcut și nu țipi. Nu înțelege legătura și învață doar să se ascundă de tine când face. Strângi, cureți cu soluția enzimatică și data viitoare îl scoți mai des. Lauda afară, în momentul în care termină, funcționează mult mai bine decât orice pedeapsă.

Ziua 3: primele reguli și primele absențe

Hotărăște din prima zi, cu toată familia, câteva reguli simple: urcă sau nu pe canapea, doarme sau nu în dormitor, primește sau nu mâncare de la masă. Un pui căruia un membru al familiei îi permite ceva și altul îi interzice nu înțelege nimic.

Tot acum începi cu absențele scurte. Iese un om din cameră pentru două minute, apoi pentru cinci. Pleci până la magazin și te întorci, fără scene la plecare și fără sărbătoare la întoarcere. Un pui care timp de două săptămâni n-a stat niciodată singur o secundă va face o criză în prima zi în care toată lumea pleacă la serviciu.

Greșelile pe care le fac aproape toți

• Schimbă mâncarea din prima zi. Stresul mutării plus hrană nouă înseamnă aproape sigur diaree. Păstrezi aceeași mâncare cel puțin o săptămână-două, apoi treci treptat, în câteva zile, amestecând tot mai mult din cea nouă.
• Îl îmbăiază „ca să miroasă a casă nouă”. Nu e nevoie. Dacă e murdar, îl ștergi cu un prosop umed.
• Îl lasă să se joace nesupravegheat cu copiii mici. Nu din cauza puiului, ci pentru că un copil de trei ani îl poate scăpa pe jos sau strânge prea tare.
• Îl duc prin parc să-l „socializeze” înainte să fie gata vaccinurile. Socializarea se face și în brațe, și în curți curate, cu câini cunoscuți.
• Îl pedepsesc pentru că roade. Puii rod, mai ales când le schimbă dinții. Îi dai ceva permis de ros în locul pantofului și lauzi alegerea bună.

Pe scurt

Liniște, program, aceeași mâncare, ieșiri dese la nevoi, somn mult, vizită la veterinar, nicio pedeapsă. Dacă ai făcut asta, ai trecut cu bine de primele trei zile, chiar dacă prima noapte a fost lungă.

Dacă nu ai încă un cățel și te gândești ce rasă s-ar potrivi cu programul tău, citește și articolul despre câinii care se descurcă la apartament. Iar dacă ai luat cățelul de la noi și ai o întrebare în primele zile, sună-ne — de aceea îți lăsăm numărul la predare.